Albinele sunt sursa a multe mituri şi superstiţii din Egiptul, Grecia şi Roma antică. Există un text al lui Vergilius(70-19 i.C.) din "Agricole" in care se spune că albinele se nasc din trupul taurilor morţi.

"Titanul Aristeu i-a învăţat pe oameni albinăritul, însă din cauza foametei provocate de revărsările repetate ale Nilului albinele au murit. Dezamăgit, Aristeu s-a plâns mamei sale, care i-a cerut ajutorului zeului Proteu. Acesta i-a învăţat cum să facă albinele să renască şi aşa s-a ajuns să se facă albine din cadavre de tauri ucişi".

Metoda de "producţie a albinelor" care stă la baza acestui mit o găsim în Egiptul antic. Se pare că egiptenii îngropau taurii ucişi în pământ lăsând numai coarnele afară, după care tăiau coarnele şi aşteptau ca din găurile făcute să iasă albine. Fapt interesant, ei credeau că "regele" albinelor se naşte din creier, albinele lucrătoare din carne, iar viespile uriaşe din burta taurului, în timp ce restul tipurilor de tăuni se nasc din măgar.

Cu toate acestea, nici vorbă să se nască albine din cadavre de tauri. După entomologii contemporani, egiptenii confundau doar bărzăunii care apar în carnea putredă cu albinele.